PREAMBUL
CETĂȚEÁN, -Ă, cetățeni, -e, s. m. și f.
Persoană aparținând unui stat, care se bucură de drepturi civile și politice și
care are anumite obligații față de acel stat. * (La
vocativ) Termen oficial de adresare; cuvânt cu care ne adresăm unei persoane al
cărei nume nu-l cunoaștem. – Cetate + suf. -ean. (DEX 2009)
CIVÍSM s. n. Atitudine, zel, devotament de
care dă dovadă un bun cetățean. – Din fr. civisme. (DEX 2009)
Toți cetățenii trebuie să dea dovadă de
civism. Acest lucru nu înseamnă că toți sunt sortiți pentru politică sau își
doresc funcții publice alese.
VIGILÉNȚĂ s. f. Atitudine de observare
atentă și susținută, de supraveghere continuă a ceea ce se întâmplă în jurul
său (pentru a preveni, a descoperi sau a combate acțiuni reprobabile, ostile,
dușmănoase). – După fr. vigilance, lat. vigilantia. (DEX 2009)
VIGILÉNT, -Ă, vigilenți, -te, adj. Care
manifestă, demonstrează vigilență. – După fr. vigilant, lat. vigilans, -ntis. (DEX
2009)
Un bun cetățean este vigilent. Un bun
român trebuie să fie vigilent!
PRINCIPII
DEMOCRAȚÍE, democrații, s. f. Formă de
guvernare în care supremația aparține poporului – Din fr. démocratie. (DEX
2009)
Nerespectarea principiilor democratice
conduce la dictatură.
Dreptul la liberă exprimare este garantat
de Constituție.
Opinia fiecărui cetățean contează.
Tăcerea, pasivitatea și indiferența conduc
la pierderea libertății de exprimare.
Responsabilitatea individuală dă valoare
adevărată democrației.
Legea se aplică pentru toți fără excepții.
Respectarea legii nu este opțională.
Legiferarea hoției și manipulării conduce
la destabilizarea statului de drept și, în final, la anarhie.
Corupția instituționalizată generează
subdezvoltare.
Infractorii nu au ce căuta în funcții
publice.
PERIOADA PREELECTORALĂ
Fiecare cetățean are datoria să se
informeze asupra deciziilor care se iau la nivel politic și care influențează
viața tuturor.
Presa trebuie să contribuie la informarea
corectă, completă și precisă a cetățenilor. Altfel, informarea se transformă în
propagandă, devenind manipulare.
Nu alegeți ca sursă de informare de bază
mijloacele mass-media care se află sub patronajul unor infractori sau
politicieni rău-intenționați.
Accesarea grupurilor politice de pe rețelele
sociale în scopul informării are avantaje și dezavantaje.
Nu utilizați identități false.
Părăsiți grupurile care transformă
persoanele publice alese în idoli sau care promovează concursurile de injurii
și invective la adresa persoanele publice alese.
Blocați persoanele: cu identități false,
cele care promovează extremiștii și cele care folosesc un limbaj injurios.
Dacă sunteți interesați de un subiect, răspundeți
la problema ridicată de interlocutor.
Fiți ironici sau critici, dar folosiți un
limbaj decent și nu vă hărțuiți interlocutorii.
Nu susțineți: traseiștii politici, politicienii
duplicitari, manipulatorii, infractorii, mafioții, fundamentaliștii,
extremiștii, dictatorii, teroriștii și anarhiștii!
Nu lăsați politicienii să vă amenințe,
șantajeze sau să vă exploateze în scop electoral!
Pledați pentru responsabilizarea
individuală, desființarea imunității și privilegiilor pecuniare ale
politicienilor.
Susțineți dreptul de vot al tuturor
cetățenilor.
Agenda cetățenilor trebuie să primeze nu
cea a partidelor.
PERIOADA ELECTORALĂ
ALÉGERE, alegeri, s. f. 1. Acțiunea de a
(se) alege și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. Fără alegere = la nimereală, la
întâmplare. La alegere = după voia, după placul cuiva. 2. (Mai ales la pl.)
Desemnarea prin vot a membrilor organelor reprezentative ale statului, ale unor
organizații etc. – V. alege. (DEX 2009)
SCRUTÍN, scrutine, s. n. Mod de alegere a
deputaților, a senatorilor etc., potrivit căruia se votează fie câte o singură
persoană, fie mai multe deodată dintre candidații menționați în buletinul de
vot. * Mod de organizare a alegerilor. – Din fr.
scrutin. (DEX 2009)
REFERÉNDUM, referendumuri, s. n.
Consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot, asupra unui
proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor probleme
de interes general. – Din lat. [ad] referendum, fr. référendum. (DEX 2009)
PLEBISCÍT, plebiscite, s. n. Consultare
prealabilă a cetățenilor, care urmează să se pronunțe prin „da” sau „nu” asupra
unui proiect de lege sau a unui act de stat de o importanță deosebită. [Pl. și:
plebiscituri] – Din fr. plébiscite. (DEX 2009)
ÎNTREBĂRILE ALEGĂTORULUI
Cunosc oferta electorală a politicienilor?
Cunosc programul electoral al partidelor?
Au toți cetățenii (cu vârsta legală)
asigurat dreptul de vot?
Listele electorale au fost actualizate?
Sunt trecut pe listele electorale?
Unde se organizează secțiile de votare?
Sistemul informatic de monitorizare a
prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal/ multiplu – SIMPV este
implementat?
Care sunt costurile pentru organizarea
scrutinului?
Există observatori de la toate partidele
în secțiile de votare?
Care este procedura de urmat în cazul
observării unor fraude la vot?
Este votul uninominal?
Este organizat scrutinul primarilor în 2
tururi?
Se poate consulta modelul buletinului de
vot?
Cunosc sigla politicianului sau partidului
preferat?
Știu poziția pe buletinul de vot a
politicianului sau partidului preferat?
În cazul unui referendum, întrebările adresate
sunt formulate simplu, clar și precis?
În cazul unui referendum, dacă există mai multe
variante de răspuns, cum se vor număra voturile?
În cazul unui referendum, care sunt
modificările juridice care se vor opera în cazul validării votului: apariția
unei legi specifice sau modificarea Constituției?
Procedura de numărare a voturilor beneficiază
de supraveghere audio-video?
Care sunt condițiile de validare a
votului?
Ce instituție publică lista cu rezultatele
oficiale ale alegerilor?
Cum pot accesa lista cu rezultatele
oficiale ale alegerilor?
Care sunt sancțiunile aplicate persoanelor
implicate în fraudarea alegerilor?
Nu uitați să mergeți la vot în ziua
alegerilor!
PERIOADA POSTELECTORALĂ
ACȚIUNILE CETĂȚEANULUI
Cetățeanul trebuie să urmărească
activitatea politicienilor aleși.
Faceți diferența între vorbele și faptele
politicienilor.
Comparați programul electoral cu
proiectele implementate de politicieni.
Cereți socoteală politicienilor pentru
modul în care au votat diferite legi sau proiecte.
Urmăriți parcursul legilor importante ale
țării.
Dacă doriți implementarea unor proiecte,
faceți cunoscut aceste lucru prin mijloacele pe care le aveți la dispoziție:
e-mail-uri, rețele sociale, discuții cu prietenii, vizite la birourile
politicienilor, semnale în mass-media etc.
Dacă sunteți nemulțumiți de activitatea
politicienilor puteți face: sesizări, memorii, petiții, proteste, mitinguri,
greve etc. Nu uitați să vă definiți precis obiectivele nemulțumirilor. Susțineți-vă
ideile, opiniile, proiectele cu argumente și curaj.
SESIZÁ, sesizez, vb. I. Tranz. 1. A
cuprinde cu mintea, a pricepe, a înțelege; p. ext. a observa, a descoperi. * Refl. A lua cunoștință, a ține seamă, a-i păsa de cineva sau de
ceva. 2. A înștiința o autoritate (în scris) despre un caz care trebuie cercetat;
a se adresa unui organ de jurisdicție pentru rezolvarea unei pricini. – După
fr. saisir. (DEX 2009)
MEMÓRIU, memorii, s. n. 1. Expunere
scrisă, amănunțită și documentată, asupra unei probleme, unei situații etc. ◊
Memoriu de titluri și lucrări = listă în care sunt consemnate titlurile și
lucrările de specialitate ale unei persoane. Memoriu de activitate = expunere
scrisă a activității desfășurate de o persoană într-un anumit domeniu
științific. 2. (La pl.) Colecție de conferințe, comunicări, discuții etc. ale
unei societăți științifice. 3. (La pl.) Lucrare beletristică cu caracter
evocator, conținând însemnări asupra evenimentelor petrecute în timpul vieții
autorului (și la care el a luat parte). 4. Petiție, cerere (colectivă) în care
motivele sunt expuse pe larg. 5. (În vechea organizare a armatei) Dosar
personal al unui ofițer sau al unui subofițer. – Din lat. memorium, fr.
mémoire. (DEX 2009)
PETÍȚIE, petiții, s. f. Cerere scrisă
adresată de către un cetățean sau un grup de persoane unei autorități privind
drepturi, interese personale sau publice. [Var.: (înv.) petițiúne s. f.] – Din
fr. pétition. (DEX 2009)
PROTÉST, proteste, s. n. 1. Faptul de a
protesta; manifestare energică împotriva unei acțiuni considerate ca nejustă;
opoziție hotărâtă; (concr.) act scris prin care se exprimă o asemenea
manifestare; protestație. ◊ Notă de protest = act prin care un guvern dezaprobă
un act săvârșit de guvernul altei țări și considerat contrar tratatelor sau
normelor de drept internațional. 2. Act public prin care organele judecătorești
constată neplata la scadență a unei polițe. – Din protesta (derivat regresiv).
(DEX 2009)
MÍTING, mitinguri, s. n. Întrunire publică
pentru dezbaterea unui subiect politic sau social. *
Demonstrație sportivă. – Din engl., fr. meeting. (DEX 2009)
GRÉVĂ, greve, s. f. Încetare voluntară și
colectivă a lucrului de către salariați pentru a obține satisfacerea unor
revendicări (economice, sociale, politice). ◊ Greva foamei = refuzul de a mânca
în semn de protest. – Din fr. grève. (DEX 2009)
CONCLUZII
Amintiți-vă momentele importante din
istoria României pentru a evita capcanele prezentului.
Evocarea permanentă a dușmanilor externi
ca pretext pentru nerealizările interne este băutura de adormire a minților
care îndeamnă la pasivitate, indiferență și uitare.
Sunt momente în istoria unui popor când
trebuie să se trezească ca să nu dispară.
Vremurile noi necesită oameni noi!
ROMÂNULE, FII VIGILENT!
