Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 11 martie 2017

România debusolată


Orice țară este ca o ființă care se naște, se dezvoltă și pune la dispoziția cetățenilor ei condiții de trai decente și de împlinire personală.
Cu alte cuvinte, orice țară cu pretenții minime ar trebui să aibă un proiect de dezvoltare durabilă pentru o perioadă de 30 de ani (perioada formării unei noi generații). Acest proiect trebuie să cuprindă obiective clare și precise pentru toate domeniile de activitate care să fie urmărite și duse la îndeplinire de diverși specialiști. Proiectul ar trebui revizuit cel puțin o dată la 5 ani pentru a putea fi actualizat în conformitate cu realitățile sociale și progresul tehnologic.

Dacă ne uităm la România, din perspectiva mai sus menționată, constatăm că nu există nici un proiect, nici un obiectiv, nici un plan de acțiune.
„Las-o bă, că merge așa!” este sloganul național urmat de toți românii.
Debusolarea, neimplicarea, non acțiunea, nepăsarea, indolența, incoerența sunt atribute în vogă pentru o societate aflată în delirul anarhiei.

Și cum ar putea fi altfel când liderii naționali și-au uitat până și menirea de bază?
Vedem cum foști demnitari ai statului român (președinți și prim-miniștri) care cândva își arogau dreptul de a face o societate mai bună, au decăzut moral atât de mult încât cerșesc de la diverse grupuri politico-mafiote funcții și sinecuri care să le îndulcească traiul lor de viermi naționali.
Vedem cum vlădici care ar trebui să se ocupe de mântuirea sufletelor credincioșilor își risipesc energia în a acumula averi necurate, cerând terenuri, păduri, imobile și redevențe pe care nu le merită. Iar ca disprețul lor să fie și mai mare față de opincile țării, abandonează credința strămoșească, semnează înțelegeri oculte și alungă oamenii demni din propria biserică.
Vedem cum diverși legiuitori ai țării devin nelegiuiți prin modul în care dau tot felul de legi strâmbe cu dedicație. Iar prin discursurile lor arogante ne anunță cu mârlănie că tâlhăria și crima au devenit valori naționale care trebuie apărate prin lege.
Vedem cum guvernanții distribuie bugetul țării după propriile pofte și necesități personale, în virtutea principiului unic în lume „cine câștigă alegerile are dreptul să fure”.
Vedem cum instanțe supreme, uitând de interpretarea corectă a legilor și a limbii române, dau decizii judecătorești contrarii bunului simț, practicii juridice și propriilor decizii.
Vedem cum academicieni cu multe pretenții dar cu realizări minuscule și-au abandonat domeniile de cercetare și se ocupă cu distrugerea celor care vor să realizeze ceva. Mai mult, declarațiile lor semnate în spirit de turmă slăvesc impostura, corupția și alienarea socială.
Vedem cum profesori universitari au transformat formarea inițială și continuă într-o afacere de tip capcană în care au căzut ei înșiși. Prin acest sistem, fel de fel de non valori, lichele și piloși au dobândit grade universitare și au ajuns formatori, concurând de la egal la egal cu cei care își merită titlurile.
Vedem cum militari de rang superior au abandonat securitatea țării la care s-au angajat prin jurăminte când erau tineri și plini de idealuri nobile. Tot ce-i mai interesează sunt steluțele în plus, eghileții și pensiile speciale pentru non combat.
Vedem cum bancheri naționali slujesc interesele străinilor, subjugând un popor prin deciziile lor financiare josnice și trădătoare.
Vedem cum lideri naționali de sindicat în loc să apere și să promoveze interesele colegilor de breaslă, ling politicieni corupți în speranța că vor prinde un loc eligibil pe liste ale nerușinării naționale.

Și oamenii de rând își au „meritul” lor în acest circ național.
Unii se ghidează după principiul „lovește și fugi”.
Alții stau cu mâna întinsă toată ziulica după pomeni și ajutoare.
Unii se cred superiori doar pentru că s-au născut într-o anumită regiune a țării și promovează dezbinarea.
Alții se înjosesc pentru ceva moaște și agheasmă.
Unii umblă după mici aranjamente și funcții cu capul plecat să nu fie loviți de șeful supărat.
Alții se izolează în micul lor rai, neînțelegând situația generală.
Restul sunt oameni potriviți pe locuri nepotrivite.
Iar pușcăriașii desfășoară „activități misionar-religioase și  social-caritabile” ca să-și micșoreze pedeapsa.
Cu alte cuvinte, oamenii de rând vor shaorma cu de toate și manele pentru toți.

Culmea este că albinele au descoperit ce înseamnă să ai un plan și cum îl poți duce la îndeplinire prin disciplină și ordine.
Ar trebui să învățăm de la ele aceste lucruri, că tot ne place nouă mierea de albine și, mai mult, clamăm cu mândrie că suntem un popor credincios (în realitate superstițios – dar asta este altă poveste).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu