Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 24 aprilie 2019

Descentralizarea sistemului educațional

Eficiența sistemului educațional este determinată într-o mare măsură de modul în care sunt proiectate structurile instituționale aferente dar și de mentalitatea persoanelor care ocupă funcțiile de conducere.

Structura actuală (moștenită dintr-un sistem social dictatorial) este bazată pe: centralizare, birocratizare excesivă și organigrame supraîncărcate. Consecințele sunt: creșterea nemotivată a numărului de funcții, apariția unor sarcini de serviciu care nu au legătură cu realitatea școlară, întocmirea unor documente nerelevante și cheltuirea nejustificată a unor fonduri financiare.

Mentalitatea diriguitorilor învățământului (moștenită dintr-o tradiție a castelor intangibile) este bazată pe sistemul complex de: pile, cunoștințe și relații. Consecințele sunt: transformarea instituțiilor școlare în instrumente de control politic discreționar, angajarea unor persoane obediente și slab pregătite profesional.

Reformarea sistemului educațional trebuie să aibă în vedere: descentralizarea instituțională și schimbarea mentalității personalului didactic de conducere.

Analiză atentă a organigramelor, sarcinilor și atribuțiilor care revin instituțiilor și personalului de conducere demonstrează anacronia organizațională a sistemului educațional.

O scurtă trecere în revistă a structurii Ministerul Educație Naționale (așa cum este aprobată prin H.G. nr. 26/ 2017 cu modificările și completările ulterioare) ne prezintă un hățiș de: Direcții Generale, Direcții, Servicii, Birouri, Compartimente și Unități.
Direcția Generală Educație Timpurie, Învățământ Primar și Gimnazial (2 Direcții)
Direcția Generală Învățământ Secundar Superior și Educație Permanentă (2 Direcții și 1 Compartiment)
Direcția Generală Învățământ Universitar (3 Direcții, 1 Serviciu și 1 Birou)
Direcția Generală Relații Internaționale și Afaceri Europene (1 Direcție și 2 Compartimente)
Direcția Generală Management Strategic și Politici Publice (1 Direcție și 1 Serviciu)
Direcția Generală Inspecție și Control (2 Direcții)
Direcția Generală Minorități și Relația cu Parlamentul (2 Direcții și 1 Compartiment)
Direcția Generală Economică (1 Direcție, 2 Servicii și 2 Compartimente)
Direcția Generală Juridic (2 Direcții, 1 Serviciu, 1 Compartiment și 2 Birouri)
Direcția Generală Infrastructură (3 Direcții, 1 Serviciu și 2 Compartimente)
Compartimentul Audit Intern
Compartimentul Informații Clasificate
Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă
Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare
Unitatea de Implementare a Proiectelor Finanțate din Fonduri Structurate (1 Serviciu)
Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman (OI POCU) (6 Servicii)
Numărul maxim de posturi din aceste structuri este 509, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului.
Există: 1 Ministru, 5 Secretari de Stat, 1 Secretar General și 1 Secretar General Adjunct.

Instituțiile care funcționează în subordinea sau coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale sunt numeroase, fiecare având propria structură organizațională. Iată doar câteva exemple edificatorii.
Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învăţământului Superior şi a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI)
Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP)
Agenţia de Credite şi Burse de Studii (ACBS)
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP)
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS)
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE)
Comisiile Naționale de Specialitate pe Discipline (CNSD)
Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT)
Comisia Naţională a României pentru UNESCO
Centrul European UNESCO pentru Învăţământul Superior (CEPES)
Federația Sportului Şcolar şi Universitar (FSSU)
Centrul pentru Formare Continuă în Limba Germană
Centrul pentru Formare Continuă în Limba Maghiară
Secretariatul Naţional Român al Reţelei Universităților de la Marea Neagră
Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC)
Societatea „Editura Didactică şi Pedagogică” SA
Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare (ARNIEC)
Numărul total de posturi din instituțiile enumerate anterior este greu de estimat, dar cu siguranță depășește câteva mii.

Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei Naţionale în a căror subordine funcționează unităţi conexe, unităţi pentru activitatea extrașcolară şi cluburi sportive şcolare. Analizând structura organizatorică a unui Inspectorat Școlar Județean (aprobată individual prin OMEN), putem observa multitudinea funcțiilor.
Inspector școlar general
Inspector școlar general  adjunct – Domeniul management – coordonează inspectori școlari (Management instituțional, Managementul resurselor umane, Dezvoltarea resursei umane, Educație permanentă, Proiecte educaționale, Învățământ particular și alternative educaționale, Activități extrașcolare, Minorități naționale) și consilieri (Rețea școlară, Plan școlarizare).
Inspector școlar general  adjunct – Domeniul curriculum și inspecție școlară – coordonează inspectori școlari (Monitorizarea programelor privind accesul la educație, Educație timpurie, Învățământ primar, Limba și literatura română, Limbi moderne, Matematică, Informatică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Socio-umane, Arte, Religie, Educație fizică și sport, Învățământ profesional și tehnic, Învățământ special).
Consilier juridic
Auditor
Domeniul economic și tehnic-administrativ (Financiar-contabil, Secretariat-arhivă, Normare-salarizare, Informatizare, Tehnic-administrativ, Depozit manuale școlare)
Numărul de posturi dintr-o astfel de structură este în jur de 50. Ținând cont de faptul că există astfel de structuri în toate județele și în capitală, numărul total de angajați este peste 2000.

Structura unei Case a Corpului Didactic (aprobate prin OMEN) cuprinde mai multe servicii.
Director coordonator
Serviciul resurse, informare, programare (Bibliotecă, Editură, Informatizare, Programe)
Serviciul secretariat-arhivă
Serviciul financiar-administrativ
Contabilitate
Numărul de posturi dintr-o astfel de structură este în jur de 12. Ținând cont de faptul că există astfel de structuri în toate județele și în capitală, numărul de total angajați este de peste 500.

Direct sau indirect, în subordinea M.E.N. se află: instituții de învățământ superior, institute de cercetare, colegii, licee, școli, grădinițe, cluburi sportive și biblioteci.

Modificarea întregii structuri organizatorice (de coordonare, îndrumare și control) a sistemului educațional presupune luarea de decizii asupra modului în care sarcinile și atribuțiile vor fi: păstrate, redistribuite, comasate sau desființate.

Ce soluții posibile ar putea fi oferite pentru implementarea descentralizării?

Se vor menține atribuțiile Comisiilor Naționale de Specialitate pe Discipline (CNSD).

Se vor menține atribuțiile Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Se vor menține atribuțiile Agenției Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

Se vor extinde atribuțiile Agenției Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). Iată câteva exemple de sarcini.
Vor evalua în mod extern calitatea educaţiei oferite de instituțiile de învăţământ preuniversitar şi de alte organizaţii furnizoare de educaţie.
Vor autoriza, acredita şi evalua periodic unităţile de învăţământ preuniversitar.
Vor asigura calitatea învățării în instituțiile de învățământ preuniversitar prin profesori metodiști.
Vor monitoriza implementarea programelor naționale.

Se vor extinde atribuțiile Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE). Iată câteva exemple de sarcini.
Vor proiecta, coordona și organiza sistemele naţionale de evaluare şi examinare ale elevilor din învăţământul preuniversitar.
Vor desemna centrele de coordonare (unitățile unde se vor primi și de unde se vor distribui lucrările), comisiile de evaluare și examinare, precum și centrele de evaluare și examinare la nivelul fiecărui județ.
Vor coordona procesul de evaluare a manualelor şcolare.
Vor proiecta, coordona și organiza sistemele naţionale de evaluare şi examinare ale cadrelor didactice în vederea angajării acestora în sistemul de învățământ.
Vor proiecta, coordona și organiza sistemele naţionale de evaluare şi examinare ale experților în management educațional în vederea selecției acestora pentru funcțiile de director.

Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice și a experților în management educațional va fi realizată doar în cadrul universităților.

Se va acorda autonomie școlilor pe mai multe direcții: curriculum, resurse umane și resurse financiare.

Directorilor de școli li se vor extinde atribuțiile și vor fi degrevați de ore.
Aceștia (în calitate de ordonatori de credite) vor propune consiliilor de administrație ale școlilor proiecte pentru dezvoltare instituțională. Dacă proiectele vor fi aprobate, vor fi cerute primăriilor fondurile necesare implementării acestora.
Vor coordona politica de resurse umane de la nivelul școlii.
Vor organiza examenele și evaluările naționale în cooperare cu CNEE.
Vor media relațiile din cadrul comunităților școlare.

Profesorii se vor întâlni în cadrul unor cercuri pedagogice de specialitate doar înainte de începerea anului școlar.
În cadrul acestor seminarii, se vor alege coordonatorii cercurilor pedagogice, se vor prezenta metodiștii, mentorii, îndrumătorii de practică pedagogică, se vor da exemple de bune practici și se va stabili un orar al inspecțiilor în vederea obținerii gradelor didactice.
Vor dispărea zilele metodice din orarele școlilor.

Va fi implementată informatizarea sistemului educațional.
Documentele școlare vor exista doar în format electronic.
Va fi creată o bază de date a elevilor care să cuprindă și documentele scanate ale acestora.
Va fi creată o bază de date a profesorilor care să cuprindă documentele scanate ale acestora și dosarele personale.
Înscrierea profesorilor pentru diferite cursuri nu va mai necesita dosare în format letric, verificându-se doar documentele aflate în baza de date.
Formarea continuă a profesorilor va fi realizată în special pe platforme de e-learning.
Se va implementa catalogul electronic.
Instruirile cu directorii și profesorii se va face prin sistemul de conferințe video pe internet.
Va fi realizată o bază de date (cu posibilitatea vizualizării publice) a orelor disponibile pentru fiecare unitate de învățământ și a profesorilor încadrați pe diferite discipline.
Fiecare școală va avea un site care va cuprinde informații despre unitate, activități și cadre didactice.
Secretariatele școlilor vor avea la dispoziție un software care să poate genera automat diferite documente necesare elevilor, părinților și profesorilor.

MEN va fi restructurat și va cuprinde doar: CNSD, CNATDCU, ARACIS, ARACIP și CNEE. Celelalte structuri de control, agenții, centre, autorități, comisii, IȘJ-uri și CCD-uri vor fi desființate. Personalul didactic din aceste instituții va trece la catedră în locul profesorilor necalificați și al pensionarilor. Aceste modificări vor reduce birocrația și cheltuielile nejustificate cu angajații.

Variante și soluții pentru descentralizarea sistemului educațional există, trebuie doar supuse dezbaterii publice și perfecționate. Cine însă își va asuma implementarea acestor transformări substanțiale, având în vedere aparatul politic de propagandă și represiune reprezentat de miile de persoane care ocupă acum funcții de conducere inutile?