Faceți căutări pe acest blog

joi, 9 februarie 2017

România lașităților


V-ați întrebat vreodată de ce unii românii au o doză mare de lașitate în sânge?

Ca să vă puteți răspunde la această întrebare trebuie să știți că există trei „categorii” de oameni.

Oamenii „neimportanți” care își văd de treburile lor și care muncesc zi de zi pentru ei și bunăstarea altora. Și care nu au timp de jocuri oculte. Și nici nu au de ce să se implice în mizerii sociale.

Oamenii „plini de sine” care pe lângă treburile curente au și câte o funcție mai mică sau mai mare. Ei sunt șefi și au un rang social măricel și un orgoliu pe măsură afișat la vedere. Ei sunt specialiști în primit peșcheș și aranjat piloși. Ei se organizează în mici găști sau mici mafii. Mai mult, ei sunt cureaua de legătură cu cei importanți.

Oamenii „importanți” lucrează pe dedesubt sau în întuneric. Ei fac parte din diferite organizații militare sau paramilitare, structuri oficiale și neoficiale de securitate,  organizații secrete, societăți semisecrete, asociații discrete, grupări semi discrete, grupuri de inițiere, asociații religioase etc.
Și „importanții” ăștia sunt în partide și în ONG-uri. Cei din partide se denumesc pompos „reprezentați legitimi” ai „democrației reprezentative”. Cei din ONG-uri nu se lasă mai prejos și-și spun „societatea civilă organizată” adică „democrația participativă”.
Și învârt o grămadă de bani negri. Că așa-i în „democrația ocultă”.
Și apar în mainstream media toată ziulica. Că ei sunt „indispensabili” bunului mers al societății iar poporul trebuie manipulat la greu.
Ei formează marile mafii și grupările de crimă organizată.

V-ați dat seama că toate persoanele implicate, într-un fel sau altul în structurile menționate, pozează în altceva decât sunt în realitate?
Și cum să meargă ceva bine în societate când una spui, alta gândești, altceva simți și cu totul altceva îți dorești?
Ați remarcat cum reacționează oamenii când se întâmplă un eveniment social important?

Oamenii „neimportanți” încearcă să-și ajute semenii aflați în dificultate.

Oamenii „plini se sine” neînțelegând ce se întâmplă se retrag din lașitate o perioadă de timp ca să nu-și piardă funcția. După ce perioada de criză a trecut îndeamnă la „hai să ne vedem de treburile noastre”.

Oamenii „importanți” nu se implică în evenimentele sociale deoarece ei nu stau de vorbă cu „strada”. Iar dacă sunt luați la întrebări, răspund arogant „Ce sunt oamenii?”.

Dar lucrurile se agravează în timp deoarece în rândul oamenilor „importanți” se adună: impostori, hoți, tâlhari, mafioți și criminali. Pentru că ei adoră să lucreze pe întuneric spre beneficiul lor și distrugerea societății.

Și uite așa, încetul cu încetul, o țară întreagă se blochează.
Și toți privesc cum lucrurile o iau razna: manipulatorii sociali sunt ocrotiți, hoții sunt protejați prin lege, criminalii sunt lăsați în libertate. Și asta în mod oficial. Da, statul de drept se transformă în stat mafiot. Iar puterile statului contribuie din plin la această construcție duală anarhist-mafiotă.
Oamenii „neimportanți” protestează, oamenii „plini de sine” se ascund și dau din când în când comunicate iar oamenii „importanți” pun la cale represalii.

Vedeți acum esența problemei?

Oamenii „neimportanți” reacționează în majoritatea lor bine.

Oamenii „plini de sine” sunt în majoritatea lor lași și le este frică și de umbra lor. Nu se distanțează nici măcar cu un milimetru de „importanți” de teamă să nu-și piardă micile privilegii. Le e frică că vor fi dați afară din partidele zoioase în care „activează” de ani de zile. Și că își vor pierde funcțiile. Nu contează că lumea îi va privi cu dispreț, ei continuă să se comporte meschin și obtuz. Nu sunt în stare să pună interesul unei națiuni mai presus de funcția lor „mirositoare”. Și nu numai atât. Mai și apar din când în când să-i amenințe pe cei „neimportanți”.
Foarte puțini dintre ei au curajul să se ridice împotriva nedreptăților. Dar, când o fac devin exemple sociale demne de urmat.

Oamenii „importanți” acționează în majoritatea lor ca niște sociopați: își distrug concetățenii și aruncă țara în aer.

Dar, mai există speranță!
Când marea majoritate a oamenilor „neimportanți” se deșteaptă și oamenii „plini de sine” renunță la orgolii, societatea se poate purifica.
Deșteaptă-te, române!